Cererea de stocare a datelor crește e exponențial, dar capacitatea suporturilor de stocare existente nu ține pasul. Majoritatea datelor din lume de astăzi sunt stocate pe medii
magnetice și optice. În ciuda îmbunătățirilor aduse discurilor optice, stocarea unui zettabyte de date ar lua în continuare multe milioane de unități și ar folosi spațiu fizic semnificativ. Dacă vrem să păstrăm datele lumii, trebuie să căutăm progrese semnificative în densitatea și durabilitatea stocării. Utilizarea ADN-ului pentru
arhivarea datelor este o posibilitate atractivă deoarece este extrem de dens (până la aproximativ 1 exabyte pe milimetru cub) și durabil (timp de înjumătățire de peste 500 de ani).